Acest urs surprins în timp ce îşi consuma prada nu manifestă un comportament anormal, întrucât dieta lui conţine şi astfel de animale, nu doar fructe de pădure. Este o acţiune normală, componentă a lanţului trofic. Problema nu este acţiunea ursului, în sine, ci faptul că şi-a luat cina în proximitatea aşezărilor umane. Observaţi pe hartă locaţia incidentului.
Braşovul este un oraş înconjurat de păduri, iar prezenţa urşilor chiar şi în apropierea aşezărilor umane nu mai este o surpriză pentru cei din zonă. Cu toate acestea, convieţuirea oamenilor cu urşii este uşor greoaie.
Măsuri luate de parteneri din proiectul LIFE FOR BEAR:
De când au ieşit urşii de la hibernare se fac patrule seară de seară pentru a identifica şi îndepărta exemplare care ajung în intravilan, sunt oameni care îşi petrec seri şi nopţi la rând la monitorizări în afara atribuţiilor obligatorii de serviciu. Există puncte de hrănire complementară, în pădure, cu rol de barieră, pentru a preveni prezenţa lor în proximitatea zonelor locuite de oameni. S-au făcut plantări cu specii de arbuşti (ex. zmeur, mur, etc) care să îmbogăţească oferta trofică pentru urs.
Menţionăm că hrănirea complementară în perioada de vară-toamnă este făcută prin bunăvoinţa şi din fondurile proprii ale gestionarilor fondurilor cinegetice (de vânătoare), fără obligaţie legală, din dorinţa asigurării prevenţiei cazurilor în care urşii intră în localităţi.
Momentan, din punct de vedere legal, singura soluţie pe care o poate aplica orice autoritate în cazul unei apariţii a ursului este să îl îndepărteze prin mijloace acustice sau vizuale.
Gestionarea urşilor problemă nu este sarcina unei singure entităţi. Situaţia este mult mai complexă.
Procedura de relocare implică în primul rând o birocraţie anevoioasă pentru obţinerea autorizaţiilor şi avizelor, o implicare numeroasă de resurse umane, echipamente profesionale şi costuri pe măsură.
în cadrul proiectului LIFE FOR BEAR s-au făcut şi se fac relocări în baza unor derogări speciale în cazuri dovedite a fi extraordinare, cum a fost cazul ursului care a intrat în inima Braşovului şi a umblat mai multe nopţi la rând pe străzi şi la locurile de colectare a gunoaielor, manifestând un comportament atipic prin timpul îndelungat în care a rămas în oraş şi prin atitudinea temătoare pe care a arătat-o faţă de aglomerarea urbană. Dacă se simte ameninţat şi hăituit ursul poate ataca în sentimentul autoapărării.
Sfaturi utile pentru prevenţie, mai ales în zonele de la liziera pădurii:
Să se îngrădească temeinic proprietăţile şi animalele domestice, mai ales pe timp de noapte; Managementul gunoaielor; să se colecteze înainte de înserat şi să nu se arunce gunoiul seara;
Să se evite plimbările cu câinii eliberaţi din lesă;
Este puţin probabil ca ursul să atace oameni, însă este foarte important ca oamenii să ia măsuri de precauţie pentru evitarea conflictelor. Cazurile de atac asupra oamenilor au fost înregistrate în situaţii deosebite (în cazul unei întâlniri neaşteptate faţă în faţă, în cazul în care oamenii „s-au dat” la urs pentru a-şi apăra bunurile – animale domestice, proprietate -, în cazul în care au încercat să-l hrănească direct sau l-au zgândărit). NICIODATĂ un urs nu a atacat un om în felul în care ursul îşi atacă prada pentru a mânca.
Munca adevărată se face în teren, nu din vorbe în faţa tastaturii şi îmi felicit toţi colegii, partenerii, colaboratorii pentru eforturile lor (P:S: Unii nici măcar nu au facebook).