PERIOADA 1 OCT 2014 – 31 MAI 2018

Proiectul ″Conservarea populaţiei de urs brun (Ursus arctos) din România″ a început pe data de 03.10.2014 și este în curs de implementare. Pe parcursul implementării proiectului au intervenit modificări de ordin politic/administrativ în cadrul instituțiilor cu rol decizional implicate în mod direct în managementul speciei urs brun, astfel încât perioada de finalizare la unele acțiuni a trebuit să fie extinsă.

            Odată cu modificările de ordin politic/administrativ au intervenit și modificări în atitudinea oamenilor care desfășoară activități care privesc specia urs și/sau habitatul acestuia și atitudinea oamenilor ale căror activități sunt influențate de prezența și acțiunile urșilor. Totodată a crescut atenția presei pe temele care privesc specia urs, astfel încât managementul acestei specii în România a creat controverse și a devenit un subiect emotiv pentru mai multe grupuri: oameni care trebuie să conviețuiască cu specia urs brun,  iubitori de animale care nu conviețuiesc cu specia urs, gestionari de fonduri cinegetice, vânători, administrații publice, activiști de mediu, cercetători, conservaționiști.

            Până în prezent, scopul și obiectivele proiectului sunt realizabile cu toate că există întârzieri la perioadele de implementare ale unor activități, însă dorim să solicităm prelungirea perioadei de implementare a proiectului cu un an, astfel încât perioada extinsă să contribuie la o mai bună atingere a obiectivelor proiectului.

Întârzierile apărute în implementarea unor activități, precum și întârzierea depunerii Raportului Midterm sunt cauzate de schimbările politico-administrative la nivelul Guvernului României, în special cele din conducerea Ministerului Mediului, precum și a schimbărilor apărute în viziunea de management a speciilor strict protejate de carnivore mari.

Din anul 2016, când echipa de la conducerea Ministerului Mediului a luat decizia de a nu acorda derogări pentru intervenții prin vânătoare asupra unor exemplare din populația de urs a continuat să provoace conflicte mari între gestionarii faunei cinegetice, populația rurală și unele organizații de mediu care se ocupă cu protecția și conservarea naturii, precum și iubitori de animale din zona urbană, astfel încât subiectul managementului speciei urs brun a devenit foarte sensibil în România.

În 2018 Ministerul Mediului a demonstrat o participare activă prin implicarea în realizarea și aprobarea Planul de acțiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România. Planul de acțiune, realizat în cadrul activității C1 integrează elemente din acțiunile proiectului. Ministerul Mediului a depus un proiect pentru a obține fonduri structurale POIM (Anexa nr. C.1.6. la Midterm Report) prin care dorește să implementeze acest Plan de acțiune. La momentul prezentei raportări, proiectul este în faza de evaluare. Prin replicarea și transferul acțiunilor proiectului LIFE FOR BEAR, într-un viitor proiect implementat de Ministerul Mediului, se va asigura sustenabilitatea.

Ministerul Mediului a emis o adresă către managerul de proiect prin care își manifestă sprijinul pentru activitățile realizate de proiect în limita atribuțiilor legale. (Anexa C.2.7. Adresa nr. 21830/ECU din 01.10.2018 la Midterm Report).

            Activitățile pregătitoare de tip A

În cadrul Acțiunii A1 s-a finalizat, în 2015, analiza socio-economică a grupurilor de interese din zona proiectului. Pe parcursul proiectului se utilizează rezultatele studiului în implementarea celorlalte activități și în lucrul cu factorii de interes.

În cadrul acțiunii A2  s-a realizat analiza conflictelor și pagubelor produse de urs la nivel național. Au fost centralizate și analizate date oficiale și neoficiale ale conflictelor și pagubelor provocate de specia urs. Această activitate a fost, practic, finalizată, dar datorită schimbărilor administrative în managementul speciei urs, activitatea a continuat și în perioada 2017-2018,  pentru a surprinde o imagine mai clară a influențelor opririi intervenției prin vânătoare asupra populației de urs, creșterii notorietății subiectului și schimbărilor în atitudinea oamenilor. De asemenea s-a constatat necesitatea de a obţine informaţii suplimentare legate de măsuri de soluţionare şi factorii determinanţi ai conflictelor. Pentru acest lucru s-a realizat un ghid de interviu ca şi instrument de lucru în colectarea de date aprofundate care a fost trimis ca anexă în raportul de progres. Aplicabilitatea interviului a fost testată pe persoane din cadrul proiectului în cunoştinţă de cauză. S-a procedat la identificarea unor potenţiali respondenţi din fiecare grup de interese care pot oferi detalii calitative asupra temei vizate şi s-a luat legătura cu ei în vederea desfăşurării interviului. Ca și consecință directă a renunțării la intervențiile directe în populația de urs brun în România prin acțiuni de vânătoare se constată o creștere considerabilă a dosarelor oficiale de pagube produse de urs la nivel național (În anul 2015 – 251 dosare, anul 2016 – 461 dosare, anul 2017 – 939 dosare) și o creștere a atacurilor urșilor asupra oamenilor, în anumite zone, finalizate cu rănirea gravă și cu spitalizarea acestora (În anul 2015 – 12 persoane, anul 2016 – 13 persoane, anul 2017 – 30 persoane). Pe baza acestor rezultate s-au propus măsuri de reducere a conflictelor în Planul de acțiune al populației de urs la nivel național (pentru Acțiunea C1). Raportul final va fi restructurat, în vederea clarificării unor aspecte şi prezentării informaţiei pe obiective concrete.

În contextul în care, managementul speciei urs este în schimbare, este necesară continuarea monitorizării situaţiilor conflictuale dintre om şi urs, pentru a avea o bază mai solidă în soluţiile propuse în Planul de management al populaţiei de urs la nivel naţional. Propunem să continuăm monitorizarea evoluţiei conflictelor şi pagubelor, iar raportul final să fie întocmit până la sfârșitul proiectului, care să integreze date înregistrate, cel puțin până la sfârşitul anului 2018.

În cadrul Acțiunii A3 a fost finalizat studiul bonității fondurilor cinegetice la nivel național. S-a realizat bonitatea tuturor fondurilor cinegetice la nivel național și urmează finalizarea îndrumarului tehnic pentru a analiza bonitatea habitatelor naturale la nivel de fond cinegetic. S-a realizat inventarierea categoriilor de folosință a terenurilor, pe clase de bonitate, a habitatelor de urs brun; s-a realizat inventarierea tipurilor de habitate forestiere din aria de distribuție a populației de urs brun, s-a realizat determinarea efectivului optim și a bonității habitatelor la nivel de fond cinegetic (542 fonduri cinegetice) în vederea stabilirii capacității de suport a habitatelor de urs la nivel național; s-a realizat distribuția suprafețelor pe categorii de folosință a terenurilor pentru fiecare categorie de bonitate; s-a determinat categoria de bonitate în funcție de suprafața ocupată în habitatul ursului; s-a analizat distribuția comparativă a prezenței factorului antropic la nivelul ariei proiectului.

Pentru cele 542 de fonduri cinegetice din țară, doar cele care totalizează aria de distribuție a ursului, s-a calculat efectivul optim pentru specia urs brun ca fiind de  4002 exemplare, cu 398 de exemplare mai mic față de calculul din anul 2002.

Pentru a determina categoriile de bonitate a habitatelor pentru specia urs brun în România, au fost inventariate categoriile de folosință a terenurilor pentru o suprafață de aproximativ 7.185.000 ha (71850 km²), care se suprapune peste aria de distribuție a populației de urs brun în România.

     Activitățile concrete de tip C au continuat conform propunerilor din proiect.

În cadrul acțiunii C1, în vederea elaborării planului de acțiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România s-au realizat următoarele:

• mai multe întâlniri între experții proiectului;
• patru etape de consultare cu specialiști din institute/instituții/entități/universități/ organizații non-guvernamentale, implicate în managementul, conservarea și cercetarea speciei urs brun.
• dezbatere publică organizată de Ministerul Mediului la Palatul Parlamentului în data de 09.05.2018.

Astfel, a rezultat o variantă consolidată a planului de acțiune, în care au fost armonizate necesitățile speciei urs și ale populației umane din punct de vedere ecologic, etologic, conservativ, social și economic.

            Varianta consolidată a planului de acțiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România a fost aprobată prin ordin de ministru (Ordinul nr. 625/2018 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România).

            Planul de acțiune conține un cumul de acțiuni necesare pentru a se putea realiza o conviețuire pașnică între om și urs. În funcție de specificul situațiilor conflictuale, acțiunile trebuiesc implementate în paralel. O singură acțiune nu va putea rezolva problema.

În cadrul acțiunii C2, pe baza mai multor întâlniri cu experții, s-a realizat un draft de Ghid de intervenție și evaluare pagube, care a fost pus la dispoziția Ministerului Mediului și al Prefecturilor județene, precum și o propunere de completare a actelor normative în vigoare privind modalitățile de acordare a despăgubirilor și de prevenire a pagubelor cauzate de specia urs și nu numai, care a fost discutată cu autoritățile guvernamentale.

La nivelul ariei de implementare a proiectului funcționează o echipă de specialiști care intervin în rezolvarea conflictelor dintre om și urs.

Pe baza ghidului de intervenție și evaluare pagube elaborat de echipa proiectului, Instituția Prefectului Brașov a emis un ordin (Ordinul 1072 din 10.11.2017), privind constituirea unei Comisii Mixte de Evaluare a măsurilor pentru prevenirea situațiilor de urgență generate de urs și alte animale sălbatice la nivelul județului Brașov.

Tot în cadrul acțiunii C2, echipa proiectului, de la formarea sa, a intervenit în 32 de acțiuni de salvare urși, care au constat în eliberarea unor urși din capcane ilegale, capturarea și relocarea acestora din localități, capturarea urșilor orfani și relocarea acestora în centrul pentru reabilitare urși orfani. Echipa BEAR CONFLICT a intervenit și în cazurile de accidente rutiere și feroviare asupra unor exemplare de urs din zona de implementare a acțiunilor concrete ale proiectului.

Membrii din echipa proiectului au mai participat la 3 întâlniri de lucru organizate la Ministerul Mediului în perioada martie–iulie 2017 în care s-a reluat analizarea reglementării intervențiilor situațiilor de urgență generate de carnivorele mari care pun în pericol sănătatea și securitatea oamenilor. În urma acestor întâlniri s-a realizat o propunere de ordin de ministru comun între Ministerul Mediului și Ministerul Afacerilor Interne, însă acest ordin nu a fost aprobat până la data raportării.

Planul de acțiune aprobat prin Ordinul nr. 625/2018, prevede o acțiune de acreditare a specialiștilor pentru rezolvarea situațiilor conflictuale, astfel că își exprimă intenția de a folosi rezultatele și experții pregătiți în cadrul proiectului LIFE FOR BEAR pentru a rezolva situații conflictuale om-urs.

Prin adresa 21830/01.10.2018, Ministerul Mediului își manifestă sprijinul pentru activitățile proiectului și agreează echipa de specialiști pentru rezolvarea situațiilor conflictuale dintre om și urs, formată și dotată în cadrul proiectului LIFE 13 NAT/RO/001154 FOR BEAR „Conservarea populaţiei de urs brun (Ursus arctos) din România”.

Au fost demarate discuții cu Universitatea Transilvania Brașov – Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov pentru a se realiza un curs de perfecționare pentru specialiști cu competențe în evaluarea pagubelor și stabilirea compensațiilor necesare protejării ursului. În acest sens se dorește ca în următorul an, după ce se acreditează cursul în cadrul universității, să se instruiască 10 specialiști.

În cadrul acțiunii C3, BEAR TEAM a reușit să obțină derogarea necesară capturării a 20 exemplare de urs în vederea montării sistemelor GPS/GSM și monitorizarea acestora. A fost realizat un îndrumar tehnic pentru capturare, relocare, montare sistem GPS/GSM și monitorizare urși, pe baza căruia au fost capturați și relocați 8 urși, cărora le-au fost montate colare GPS/GSM și au fost realizate 3 acțiuni de relocare urși pentru care nu s-au putut monta colare pentru că erau prea tineri. Pe baza monitorizărilor acestor urși s-a determinat teritoriul utilizat de aceștia după relocare și s-au putut determina rezultatele acțiunilor de relocare. Au fost realizate hărți cu habitatele utilizate de urși relocați care au sisteme GPS/GSM.

În cadrul acțiunii C4, pe baza cursului de specialitate realizat de echipa proiectului în Germania, s-au identificat zonele cu densitate mare de mușuroaie de furnici la nivelul ariei de implementare a proiectului, de unde s-au multiplicat și mutat 120 mușuroaie de furnici în zonele propice din habitatul ursului. S-a constatat în perioada 2017-2018, după oprirea vânătorii la urs, o creștere a densităților de urși în zonele în care au fost instalate mușuroaiele de furnici, fapt care a pus în pericol viabilitatea familiilor de furnici.

În perioada de primăvară din anii 2015, 2016 și 2017, s-au înființat culturi cinegetice în mai multe nuclee din zona siturilor Natura 2000, Postăvarul și Piatra Mare, în zonele unde presiunea antropică s-a accentuat, iar posibilitatea restabilirii echilibrului este mai dificilă sau practic ireversibilă. Culturile cinegetice au fost realizate cu un număr total de 13160 de puieți și 6000 butași din speciile care dau roade utilizate de urs pentru hrănire.

În cadrul acțiunii C5, pe baza expertizei echipei proiectului s-a realizat un prim draft al  unui set de măsuri cu aplicabilitate în amenajarea pădurilor, care să prevadă dispoziții speciale de conducere a arboretelor favorabile ursului în zonele unde se înregistrează conflicte, solicitându-se modificarea amenajamentelor dacă este cazul, în aşa fel încât să permită menţinerea efectivelor de urs în habitat, astfel încât să se diminueze numărul conflictelor.

Implementarea măsurilor cu aplicabilitate în amenajamentul silvic din siturile Natura 2000 din zona de implementare a proiectului se va face de beneficiarul asociat Fundația Carpați pentru ROSCI 0195 Piatra Mare, ROSCI 0207 Postăvaru, în calitate de custode, pentru situl ROSCI0038 Ciucaș implementarea se va face de INCDS Brașov, în calitate de administrator sit, iar pentru ROSCI0013 Bucegi se va face de Administrația Parcului Natural Bucegi, în calitate de administrator.

Pentru fiecare amenajament silvic care va veni la avizarea custodelui/administratorului ariei protejate, se vor impune să se implementeze setul de măsuri cu aplicabilitate în amenajamentul silvic care să conducă arboretele favorabile ursului în zonele critice.

În cadrul acțiunii C6, pentru a reduce conflictele prin implementarea unor măsuri de protecţie, în prima etapă, membrii proiectului au inventariat situația stânelor la nivelul zonei de implementare a proiectului, de la birourile agricole, de unde s-au identificat exact proprietarii și locațiile stânelor. În urma centralizării stânelor la nivelul zonei de implementare a proiectului, au rezultat un număr de 115 locații cu stâne, distribuite pe raza a 12 unități administrative (primării).  În funcție de zonele cu pagube produse de urs, au fost instalate 10 sisteme complexe de garduri electrice la stâne și livezi. S-a încheiat un proces verbal de custodie cu utilizatorii acestor sisteme de protecție, s-a făcut instructajul pentru eventualele erori ale sistemului instalat.

În cadrul acțiunii C7, s-a completat baza de date a proiectului pentru fiecare activitate în parte, s-au realizat hărţi tematice cu parametrii urmăriţi de echipa de implementare a proiectului, respectiv distribuţia ursului, precum şi a altor obiective relevante din aria proiectului (stâne, ferme, stupine, zone turistice şi locuri de campare, zone frecventate de urşii habituaţi etc.).

În cadrul acțiunii C8, membrii echipelor de patrulare, începând cu luna iunie 2015, au efectuat deplasări în teren pentru a identifica zonele în care sunt depozitate resturi menajere și a platformelor pentru colectarea deșeurilor din zonele urbanizate, din apropierea pădurii și a zonelor turistice (zone de campare, cabane, pensiuni, hoteluri, etc). Această activitate se desfășoară pe tot parcursul anului pe un grafic stabilit la începutul proiectului sau în zone unde frecvența urșilor este ridicată. Zonele cu un potențial ridicat de conflict om-urs se verifică frecvent, aceste zone diferă în funcție de resturile alimentare găsite la platformele de colectare sau de numărul de turiști din zonele de campare.

În multe zone din aria Brașov-Valea Prahovei (aria proiectului) urșii frecventează platformele sau tomberoanele cu resturi menajere. Aceste zone au fost monitorizate de la începutul proiectului și s-au determinat locațiile cel mai des frecventate. Se vor achiziționa 160 containere (bear-proof) și vor fi amplasate în zonele cele mai sensibile. Achiziționarea containerelor anti urs se poate face doar după ce se primește tranșa II de finanțare, deoarece bugetul proiectului nu a permis achiziționarea lor în această etapă a proiectului.

La locurile de colectare a resturilor menajere din zonele urbanizate din apropierea pădurii și a zonelor de campare și cu activități turistice din afara localităților, în perioada 01.04.2015 – 01.10.2016 s-au identificat 36 de exemplare urs care frecventau diferite locații din zona de implementare a proiectului, iar în perioada 01.04.2018 – 20.05.2018 s-au identificat 40 de exemplare urs care frecventează locații de colectare a resturilor menajere din zona de implementare a proiectului.

A fost organizată o întâlnire de lucru la Predeal, jud.Brașov care a avut dublu scop: realizarea unui grup operativ de lucru pentru limitarea fenomenului de habituare a urşilor şi de reducere a conflictelor directe om-urs, prin modificarea managementului resturilor menajere  în cadrul  proiectului LIFE13 NAT/RO/001154 și conştientizarea comunităţilor locale despre riscul apariţiei conflictelor om-urs.

            În urma mai multor discuții cu administrațiile locale s-au încercat mai multe abordări în managementul gunoaielor, cum ar fi colectarea zilnică a deșeurilor, în special la lăsarea serii pentru a nu exista sursa de atracție pentru urși. Această abordare a provocat o reacție neașteptată. Dacă urșii nu au mai găsit deșeuri la locurile frecventate de la liziera pădurii, au pătruns mai adânc în unele localități, ajungând în centrul acestora. Acest lucru a provocat disconfort și s-a considerat că a fost un pericol la viața și securitatea oamenilor care nu erau obișnuiți cu prezența urșilor. Colaborarea între părțile implicate va continua pentru a se găsi soluții de gestionare a situațiilor conflictuale.

Activitățile de monitorizare de tip D au continuat cu realizarea rapoartelor anuale.

În cadrul acțiunii D1, în vederea atingerii obiectivelor de conservare a speciei Ursus arctos, s-au determinat indicatorii de evaluare a impactului, care permit analiza periodică a situației de fapt, în comparație cu starea inițială, înregistrată la începutul proiectului și s-a început monitorizarea acestora în următoarele arii protejate: ROSCI 0120 Muntele Tâmpa, ROSCI 0207 Postăvaru, ROSCI 0195 Piatra Mare, ROSCI 0013 Bucegi, ROSCI 0038 Ciucaş.

            Indicatorii monitorizați sunt:

• Gradul de informare şi acceptare a planului de acţiune pentru conservarea ursului brun de către factorii de interes C1
• Diminuarea numărului de urşi problemă de la acțiunea C2 și  C3
• Diminuarea numărului de conflicte om-urs pentru acțiunea C8 și C6
• Gradul de utilizare a bazei de date GIS C7
• Îmbunătăţirea Ofertei trofice în habitatele adiacente zonelor de conflict C5, C4

       În cadrul acțiunii, au fost monitorizați 5 indicatori principali, care au avut la bază 28 de categorii de date cuantificabile, pe baza cărora s-au putut obține date pentru determinarea stării de conservare a populației de urs brun, la nivelul celor 5 arii naturale protejate din cadrul zonei de implementare a proiectului.

       Având în vedere aspectele monitorizate și prezentate în ultimul raport, impactul activităților proiectului asupra stării de conservare a populației de urs este pozitiv și ajută la menținerea stării de conservare a populației de urs brun în zona de studiu.

       În urma determinării stării de conservare a populației de urs brun, la nivel de arie protejată, a rezultat că starea globală de conservare a speciei urs brun în cadrul celor 5 arii naturale protejate este favorabilă.

În cadrul acțiunii D2 s-au stabilit zonele concrete care vor fi monitorizate constant, s-au îmbunătăţit parametrii indicatorilor de evaluare a atitudinii factorilor interesați în zona de implementare a proiectului, s-au stabilit acţiunile de referinţă ale proiectului care vor fi urmărite pentru cuantificarea indicatorilor. Pe baza fişei de monitorizare s-au monitorizat indicatorii stabiliţi. Fişa de monitorizare a impactului urmăreşte acţiunile concrete realizate în cadrul activităţilor de tip C, determinând influenţa pe care o au asupra beneficiarilor acţiunii şi a atitudinii şi implicării acestora. S-au realizat rapoarte anuale de monitorizare a indicatorilor.

 

Acțiunea D3 a fost finalizată. La începutul proiectului (de la sfârșitul anului 2014 până în aprilie 2015) au fost evaluați 12 indicatori, rezultatul evaluării este consemnat în Raportul de evaluare a stării inițiale de conservare a ursului brun în zona proiectului, prin stabilirea indicatorilor de pornire pentru acțiunile de tip C (Anexa D.3.1. – Livrabil transmis cu Inception Report). Deoarece datele existente, centralizate până la nivelul autorității publice centrale, nu permiteau accesul la situațiile conflictuale din ultima parte a anului 2014 și era necesară analiza unor date aferente tuturor celor patru sezoane, evaluarea indicatorilor a luat în calcul perioada dintre 15 septembrie 2013 și 14 septembrie 2014 pentru a surprinde diferențele determinate de sezon asupra numărului de conflicte.

În cadrul acțiunilor de tip E s-a continuat cu activități de educare și informare, astfel:

În cadrul acțiunii E1 s-au realizat evenimente de informare cu privire la acțiunile proiectului pentru fiecare grup țintă și diverse sesiuni de informare cu privire la urs şi problematica asociată acestuia (acțiuni de conservare a speciei, metode de reducere a conflictelor). Cu ocazia acestor evenimente a fost prezentat proiectul şi au fost diseminate materiale informative și promoționale: broșuri pentru promovarea proiectului, tricouri, şepcuţe, postere, fluturaşi, autocolante şi pixuri personalizate.

”Îndrumarul tehnic de capturare şi relocare urşi problemă”, în versiunea de draft modificată în urma consultărilor cu alţi factori interesaţi şi completărilor aduse de aceştia a fost trimis către: Ministerul Mediului, Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.

Proiectul a fost promovat de către echipa proiectului la fiecare eveniment la care au fost prezenți și cu toate ocaziile din implementarea acțiunilor concrete. În afară de prezentări oficiale, materiale informative și promoționale, modalitățile de comunicare cu grupurile țintă au fost diferite în funcție de interesele fiecărui grup privind problematica speciei urs. Astfel:

Cu Grupul țintă I (format din specialiști care își desfășoară activitatea în domeniile: cinegetic, silvic, biologie, ecologie, etc.) s-a comunicat îndeosebi cu ocazia întâlnirilor de lucru pentru realizarea planului de acțiune și la fiecare eveniment la care au fost prezenți membrii din echipa proiectului. Schimbul de informații s-a realizat și în întâlniri individuale sau pe email. Tematica comunicărilor cu acest grup a vizat, în principal, măsuri de management aplicabile care să urmărească necesitățile speciei urs și ale populației umane din punct de vedere ecologic, etologic, conservativ, social și economic.

Cu Grupul țintă II (format din personal al instituțiilor a căror activitate interferează cu specia urs: gestionari fonduri cinegetice, ocoale silvice, agenții de protecția mediului, primării, poliția comunitară, firme de salubrizare, etc.) s-a comunicat cu ocazia întâlnirilor organizate de echipa proiectului și la alte întâlniri organizate de diverse instituții cu privire la situațiile conflictuale dintre oameni și urși. De asemenea, la multe acțiuni de teren au participat și reprezentanți de la instituțiile amintite din diverse localități. Tematica comunicării cu acest grup s-a îndreptat atât către metodele de gestionare ale conflictelor existente și potențiale dintre om și urs, cât și către metode de prevenire a conflictelor. Întrucât s-au stabilit legături cu reprezentanți ai instituțiilor amintite, se lucrează în continuare în echipă pentru a se găsi soluții la problemele care privesc coexistența om-urs.

Cu Grupul țintă III (format din persoane care au frecvent conflicte cu ursul, respectiv: fermieri, apicultori, agricultori) comunicarea s-a realizat atât în cadrul unei întâlniri organizate, dar mai mult de către agenții de teren cu ocazia: patrulelor efectuate în zonele frecventate de urși, colectării de date, instalării de sisteme de protecție. În cadrul acestor întâlniri s-a putut discuta despre natura conflictelor, atitudinea generată, metode de prevenție și exemple de bune practici pentru reducerea conflictelor.

În 2017, membrii din echipa proiectului au participat la Caravana LIFE organizată cu ocazia împlinirii a 25 ani de program LIFE, unde a fost prezentat proiectul şi unele acţiuni concrete realizate în cadrul acestuia şi s-a efectuat un schimb de experienţă între proiecte.

În cadrul acțiunii E2 se monitorizează și actualizează periodic canalele de comunicare online (website, youtube, facebook). Se urmărește informarea și conștientizarea factorilor interesați, în special a publicului larg. În vederea diseminării acțiunilor și rezultatelor, informațiile se centralizează și se adaptează pentru a fi transformate în conținut sintetizat și clar. S-a discutat cu partenerii despre integrarea în propriul website a unui link care să acceseze website-ul proiectului.

În cadrul acțiunii  E3 a fost finalizată acțiunea de amplasare a celor 12 panouri informative de proiect și a fost realizată o hartă cu amplasarea acestora. Fluturaşii cu datele proiectului au fost distribuiţi la întâlnirile şi acţiunile realizate din cadrul diverselor activităţi ale proiectului.

În cadrul acțiunii E4 s-au realizat toate materialele informative propuse, precum și cele 23 de panouri informative privind existenţa ursului, a acţiunilor de conservare şi a metodelor de reducere a conflictelor. Panourile au fost personalizate pentru fiecare sit din cele 5 situri Natura 2000 din zona de implementare a proiectului. Acestea au fost amplasate unde există risc de conflicte om-urs şi pe căile de acces la intrarea în situri Natura 2000 din zona de implementare a proiectului. S-a realizat harta cu amplasarea acestora.

În primii 3 ani de proiect s-au realizat mai multe întâlniri pentru diferite grupuri interesate și s-a participat la mai multe evenimente cu scopul de a se promova acțiunile de conservare a ursului și a metodelor de reducere a conflictelor, la care s-au oferit materiale informative. S-au realizat acțiuni în școli din localitățile frecventate de urși și s-au stabilit legături în vederea realizării de materiale educative pentru elevi cu privire la urs.

În ultimul an, acțiunile de informare au fost mai puține, întrucât au survenit modificări și sensibilitate în opinia publică. În zonele în care urșii au creat situații conflictuale, populația a dezvoltat o atitudine greu abordabilă. Pentru realizarea unor acțiuni de comunicare reușite este necesară o reorganizare strategică a conținutului informațional.

În martie și mai 2018, sediul I.N.C.D.S ,,Marin Drăcea”, Stațiunea Brașov a găzduit mai multe acțiuni, cu elevi, de diseminare și conștientizare informaţii generale despre urs şi acţiuni realizate în cadrul proiectului şi elemente de educaţie ecologică, cum ar fi: sfaturi de prevenire a conflictelor om-urs şi sfaturi de comportament la întâlnirea cu ursul.

În cadrul acțiunii E5 a continuat campania de informare care vizează comunităţile locale şi elevii din zona proiectului, care urmărește să crească nivelul de conştientizare în rândul publicului larg asupra importanţei ursului în contextul reţelei Natura 2000. Membrii ai echipei proiectului au participat la diverse evenimente în care au oferit materiale informative şi promoţionale şi informaţii despre siturile Natura 2000 (importanţa lor şi reguli de comportament în cadrul ariilor protejate).

Acțiunile de tip F

Acțiunea F1. La începutul proiectului, managementul proiectului și colaborările între parteneri au decurs bine, însă pe parcurs, începând cu anul 2016,  a început o colaborare mai anevoioasă pe linie administrativă cu echipa din conducerea Ministerului Mediului, fapt care a îngreunat circuitul documentelor administrative. După schimbări succesive în conducerea Ministerului Mediului, începând cu primăvara anului 2018, colaborarea a început să funcționeze cu noua conducere, astfel că s-a simțit implicarea ministerului în proiect, mai ales în finalizarea Planului de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România. Managementul proiectului s-a desfășurat în bune condiții la sediul beneficiarului coordonator I.N.C.D.S ,,Marin Drăcea”, Stațiunea Brașov. Aici se regăsește toată echipa de management a proiectului, alături de o parte din echipa de implementare, neexistând schimbări la nivelul coordonatorului, însă au fost realizate înlocuiri de personal în cadrul beneficiarilor asociați OSR, PNB și KRT.

Acțiunea F2. În această perioadă de raportare, o parte din membrii echipei LIFE FOR BEAR au participat la Conferinţele Internaţionale privind managementul şi cercetarea ursului (IBA 2016, Editia 24, Anchorage, Alaska și IBA 2017, Ediția 25, Quito, Ecuador) și la schimbul de experienţă cu cercetătorii de la The Center for Large Landscape Conservation in Bozeman, Montana, unde echipa a prezentat următoarele teme având la bază activitățile din cadrul proiectului LIFE FOR BEAR: ,,Specific features regarding Brown bear immobilisation in Romania using general anesthetics and sedatives”, respectiv ,,The influence of urban development on the ecology and ethology of brown bear in the Romanian Carpathians”. (2016).

În cadrul conferinței IBA 2016, colectivul de implementare a proiectului LIFE FOR BEAR a propus 4 prezentări, acceptate în cadrul  Conferinței, acestea abordând subiecte variate, încadrându-se în secțiuni legate de managementul speciei, dietă, comportament, conflicte om-urs, genetică, după cu urmează:

• Specific features regarding brown bear immobilization in Romania using general anesthetics and sedatives-George Sârbu, Vodă Flaviu, Gridan Alexandru – Secțiunea Management
• The influence of urban development on the ecology and ethology of brown bear in the Carpathians– Ramon Jurj, Ovidiu Ionescu, Ancuta Cotovelea, Georgeta Ionescu, Marius Popa, Giorgiana Mircea, Constantina Jurj – Secțiunea Human-Bear Conflict
• Evaluation of the Brown Bear Diet, in Spring Mid Summer Period in Brasov-Prahova Valley Region– Georgeta Ionescu, Claudiu Pașca, Ramon Jurj, Mihai Fedorca, Cezar Spătaru – Sectiunea Feeding ecology and diet
• Preliminary Results in Testing the Inluence of Habituation on Genetic Structure of Brown Bears in Brasov-Prahova Valley Area-Cotovelea/Fedorca Ancuța, Ovidiu Ionescu, Georgeta Ionescu, Ramon Jurj, Marius Popa – Secțiunea Genetics

 

În anul 2017,  echipa proiectului a găsit alte surse de finanțare pentru a lua parte la 25 th International Conference on Bear Research & Management din Quito, aplicând la competiții naționale cu succes, unde echipa a prezentat următoarele lucrări:

• Habitat suitability and bear population management in Carpathians Autori: Georgeta IONESCU; Ramon JURJ; Marius POPA; Claudiu PAȘCA; Cezar SPATARU; Ancuta FEDORCA; Mihai FEDORCA;  Alexandru GRIDAN; Ioana NEGREA; Ovidiu IONESCU.
• Case study on the use of natural and anthropogenic habitats of bear specimens in Romania, autori: Ramon JURJ; Simon DIETER; Ovidiu IONESCU; Georgeta IONESCU; Marius POPA; George SARBU; Ancuta FEDORCA; Alexandru GRIDAN; Flaviu VODA.
• Designing ecological corridors network for brown bears in Romania: autori: Ancuta Fedorca, Mihai Daniel Niță, Ovidiu Ionescu, Georgeta Ionescu, Mihai Fedorca, Marius Popa, Ramon Jurj.

Tot din alte surse de finanțare, expertul GIS Marius Popa va lua parte la IBA 2018, evenimentul LIFE WITH BEARS-26th International Conference on Bear Research & Management din Slovenia-Ljubljana din 16-21 Septembrie 2018, a cărui importanță este la fel de mare, fiind organizat de colaboratorii proiectului – Djuro Huber (Facultatea de medicină veterinară din Zagreb), proiect LIFE DINALP BEAR -LIFE 13NAT/SI/000550- Population level management and conservation of brown bears (Ursus arctos) in Northern Dinaric Mountains and the Alps.

Colaborarea cu proiectul LIFE Connect Carpathians a avut un proces continuu, astfel încât s-au găsit modalități comune de a realiza un plan de acțiune pentru conservarea populației de urs care să includă măsuri aplicative la nivel național, regional și local. 

Managerul de proiect, Jurj Ramon, inginerul de teren Vodă Flaviu și expertul sociolog Jurj Constantina (proiect LIFE FOR BEAR) și Iain Trewby, manager de proiect (Fauna & Flora International) și cu managerul tehnic Moț Radu și echipa de teren a proiectului (proiect LIFE Connect Carpathians) au participat la activități privind modalități de eficientizare a activităților de teren și a interacționării cu factorii interesați.

Acțiunea F5. Se realizează monitorizarea progresului proiectului și se actualizează de câte ori este nevoie planul de implementare al proiectului.